Prea stimată doamnă profesor Prosser!
Prea stimate domnule profesor Prosser!
[De] aici, din suferinţă, mulţumesc tuturor bunilor mei prieteni şi [tuturor] cunoştinţelor, şi şi Dumneavoastră, foarte iubiţii mei prieteni. Mă aflu în Moghilău, Transnistria şi voi rămâne aici mai multă vreme. – Locuim 22 de persoane într-o singură cameră, ne lipsesc toate, săpun, sodă, petrol, lemne şi hrană. Poate că nu va mai dura mult totuşi. Suntem disperaţi şi nu mai vrem decât să murim. Dragii mei prieteni! Dacă aveţi întâmplător ocazia să îmi trimteţi un pacheţel, printr-un soldat neamţ sau printr-o altă persoană de încredere, şi anume lame de ras şi brici (toate din cutia neagră),
v-am fi foarte recunoscători – banii nu ne-ar înlocui toate lucrurile, nici dacă i-am avea; am putea da lucruri la schimb pe pâine şi făină. M-am adresat şi altor prieteni buni şi sper că vor găsi toţi posibilitatea să îmi trimită ceva. – Rudich (de la fabrica de bere) a trimis deja la fam. Margosches şi Sorda; de acolo se pot trimite oricând prin cineva la Moghilău, la Käthe Abraham (locuieşte împreună cu Margosches) pentru Kreisberger. Plata curierului trebuie reglată acolo, cel mai bine în lame de ras. Din păcate, nu avem bani să-i plătim. Vă doresc toate cele bune şi nouă, tuturor, să avem în curând
pace! Ce mai faceţi, dragi prieteni? Scrieţi-ne, vă rog, poate ne ajută şi consolările Voastre. Adresa noastră este K. Kreisberger, Moghilău, Transnistria post-restant. Voi răspunde şi prin poştă. Soţul meu nu este acasă; cele mai calde salutări în numele lui,
doamna Kreisberger
Prosser
Radauti